Discussion about this post

User's avatar
Tomaso's avatar

Foarte bun articol.

Expand full comment
Tomaso's avatar

Am citit fragmente din acest articol în presă şi de acolo am ajuns aici.

Bine că pun link la sursă. Aşa am pus şi eu după ce l-am repostat în altă parte.

Chiar cred că este ceva scris bine şi cu har.

În mod concret, îmi place acurateţea ideilor, modul logic în care a fost scris articolul.

Se spune că întotdeauna căutăm validarea propriilor idei şi apreciem oamenii care au un discurs apropiat de ceea ce gândim. Se poate, nu contest. Mă regăsesc în acest fir logic.

Am gândit exact la fel ca dumneavoastră, mi-am dat seama că acest derapaj al CCR a creat un precedent. Şi că de acum înainte este mai puţin probabil să mai avem o democraţie reală.

Ce garanţie putem să avem peste 4 ani că vom mai avea alegeri libere?

Oricine ar fi atunci la putere va putea să se folosească de stat, de instituţii, pentru a scoate din cursă un candidat care i-ar ameninţa victoria. De ce să îl învingă la vot printr-o competiţie de idei, corectă, atât timp cât îl poate elimina din cursă. Tentaţia de a te folosi de putere este mare şi cu cât este mai îndelungată se transformă în patimă. Iar pătimaşii nu se mai pot controla şi nici raţiona firesc.

Este ca într-o finală olimpică.

Elimini favoritul pentru că poţi.

Sau îi elimini pe TOŢI cei care te-ar putea învinge.

Aceasta nu mai poate fi o competiţie reală, ci un simulacru. Însă cui îi pasă de principii? Democraţia nechezol (pentru cei mai tineri, nechezolul era un substitut pentru cafeaua naturală pe timpul lui Ceauşescu) reloaded.

Văd cu câtă lejeritate se întâmplă aceste scenarii în Republica Moldova.

Şi eu, ca şi dumneavoastră, ca şi mulţi alţi iubitori de libertate, ne întrebăm dacă aici se termină cu democraţia românească. Dacă, în sfârşit, puterea a decis să pună în practică democraţia originală propusă de Ion Iliescu în 1990.

Mie aşa îmi apare.

Atunci când partidele politice au putut să se înfiinţeze în mod legal, reacţia lui Ion Iliescu şi a CFSN-ului de atunci a fost iniţial să facă un fel de partid unic, iar restul partidelor să fie acolo, în CFSN. Să existe doar un consiliu de salvare şi partidele să activeze pentru binele poporului în acea structură. Cetăţenii să nu poată vota partide în mod direct. Aşa gândeau feseniştii din 1990.

După 35 de ani mi se pare că, în sfârşit, CFSN a fost pus în practică cu ajutorul Ambasadei SUA & celor de la CE. Să existe un număr limitat de partide "alese" şi "oficiale" care să poată merge liniştite la orice alegeri. Şi electoratul să îi aibă doar pe ei ca opţiune de vot. În viziunea plămăditorilor de democraţie originală, oricine nu acceptă setul LOR de reguli şi idei nu trebuie lăsat să candideze. Iar Ei să decidă cu cine să concureze.

Este o formă perversă de a impune o dictatură de catifea.

O simulare a democraţiei în care competiţia este închisă şi nu ai posibilitatea de a alege în mod liber.

Sunt desconsiderate toate principiile fundamentale pe care o democraţie se sprijină.

A maimuţări alegerile este o batjocură la care văd că au contribuit şi judecătorii de la CCR.

Din ultima redută de apărare a democraţiei au devenit mâna cu care este instaurată dictatura.

Doamnă Avocat, ar mai exista şi un al treilea scenariu.

Nebunul mesianic.

Un politician ajunge la putere şi apoi nu mai vrea să plece. Nu doar să câştige un al doilea tur, ci să rămână la putere până moare. Totul bazat pe deciziile recente ale CCR. Cum ar fi posibil?

Foarte simplu. Nu se mai organizează alegerile. Pentru că duşmanii sunt la poartă, iar aceşti "duşmani" vrea să preia puterea prin vot, cetăţenii români ar fi în favoarea lor şi atunci, dacă poporul nu votează corespunzător, ce rost mai au alegerile? Ori iese cine trebuie, ori mai bine fără alegeri. Nu??

Ştiu, mulţi ar spune că sunt halucinaţii, că este o formă de gândire conspiraţionistă, că, totuşi, avem o Constituţie care garantează, care ... ... Pe bune??

O Constituţie nu are valoare dacă nu este respectată de toată lumea.

Atunci când este folosită pentru a submina democraţia, Contituţia devine maculatură şi obiect de batjocură. Pe bună dreptate. Am făcut şcoală pe timpul comunismului. Aveam ore de constituţie. Nu am reţinut prea multe pentru că eram mici, dar ceea ce am priceput imediat, fără ca nimeni să îmi spună, a fost imaginea formei fără fond. O Constituţie de formă.

Uite că am ajuns să văd ceea ce nu credeam a mai trăi.

O Constituţie formală, transformată în măciucă de selectat candidaţii şi fraudarea alegerilor.

Acum 20 de ani nu îmi închipuiam că ar fi posibil un scenariu precum am trăit anul trecut.

Prin raţionament logic anticipativ, mă întreb retoric dacă vom mai avea vreodată ocazia să votăm în mod real.

Am scris.

Stimulat de ideile din articol.

Să mai scrieţi!

Expand full comment
2 more comments...

No posts